Putini sunt cei care ar renunta la capriciile lor pentru confortul psihic al altcuiva... Pentru ca acest gest inseamna daruire, un infim sacrificiu, o usoara renuntare in favoarea celuilalt. Si oamenii sunt din ce in ce mai putin dispusi sa renunte la ceva. Oricat de insignifiant. Vor totul pentru ei. Pasandu-le prea putin de ce simte sau doreste celalalt. Traim intr-o lume mediocra, urata, rea, care ne dezumanizeaza incet si perpetuu. Iar noi lasam acest lucru sa se intample. Poate chiar ne place aceasta instrainare de problemele celuilalt... este mult mai comod. Daca mi-e teama de ceva mai mult, este sa nu imi mai pese intr-o zi de nimic...